Nu intoarce pagina, rupe-o

Devii un om puternic atunci cand spui "Adio"  cui iubesti si ramai totusi fericit .
Cand tindeam sa cred ca pierd,aveam impresia ca totul se prabuseste pe mine. Ma simteam pierduta, dezorientata, goala. Plangeam de dor si imi plangeam de mila. Aveam impresia ca nu voi mai iubi niciodata la fel de mult, sau chiar deloc. Dar am gresit. A fost nevoie de timp, de vindecare. A fost nevoie de lacrimi pentru a avea zambete. A trebuit rabdare. Dupa toate procesele astea, am realizat ca am puterea sa ma reindragostesc. Mai tare, mai pasionata, mai intens, mai..mai . Am inteles ca nimic din ce se intampla in viata noastra nu ne poate pune capat viselor, viitorului, asta daca noi ne dorim cu adevarat sa mergem mai departe. Toate intamplarile, trairile,fac parte din viata noastera, asta e cursul ei. Fara ele nu am aprecia cu adevarat lucrurile bune care vin pe parcurs.
Asa s-a intamplat si cu noi ..a fost frumos, da .. destul de dragut.
Cineva mi-a spus odata ... ca daca o relatia aduce mai multe lacrimi decat zambete, atunci nu se merita. Alta persoana mi-a spus in seara asta ca prin lacrimi se dovedeste iubirea, persoana era beata. Argument invalid.
O relatie trebuie sa fie numai un zambet, roz, frumoasa, sa te implineasca, sa spui cu drag, da "el e iubitul meu si sunt fericita alaturi de el". O relatie are suisurile si coborasurile ei, ca toate celelalte lucruri normale ale vietii . Incepi sa iubesti, intervine gelozia, esti neatent pierzi, devii infidel, fara sa te gandesti ca poate un suflet e acasa, asteptandu-te cu drag sa vii, sa il saruti si sa iti spuna ca i-ai lipsit, si da gresim. Suntem oameni, invatam din propiile greseli, altfel nu am face fata realitatii.
Asa am gresit si eu, un suflet rece la inceput, nu mi-a pasat, de nimic, nici de el. Am fost o persoana falsa. Am inselat. Am recunoscut, am gresit, am remediat iar intr-un final am pierdut .. O persoana care greseste o data o poate spune ca a fost intr-adevar o eroare, a 2-a oara, deja a fost o alegere.
Alegem sa gresim. Pe propia noastra raspundere, pe propia piele, cu toate ca suntem constienti de conseciinte.
La randul nostru primim nenumarate sanse, in speranta ca ne vom schimba. Mintim persoana, ne mintim pe noi ca o vom face, nu e asa. Nu ne vom schimba niciodata. Daca era persoana potrivita .. alegeai sa nu ii gresesti din propia initiativa.
Nu era potrivit, recunosc, si mi-a luat destul de mult timp sa imi dau seama de asta. Am tot sperat ca in el, in tot Raul lui se poate ascunde, undeva in intuneric, parasit si singur, Binele. N-a fost asa. Niciodata. Nici acum nu va fii. Din pacate e prea tarziu uneori sa-ti para rau, pentru ca iubitul (persoana pe care o iubesti) se satura, si pleaca.
La fel ca mine. Am ales sa plec. Nu fizic cat sufleteste. Iar tu nici macar nu vei stii. Te voi minti cu zambetul pe buze ca inca te mai iubesc, iti voi da sperante false ca totul va fii bine, ca la final, intr-o zi banala de Marti sa iti spun ca s-a terminat, neasteptat. Si vei suferi, ma vei implora sa nu fac asta, din pacate, nimic nu va mai schimba situatia, deja schimbata. A aparut el, care m-a facut sa vad totul dintr-o total alta perspectiva. Si vei suferi, amarnic, pentru ca meriti. Si vei avea Raiul pe pamant, pana vei intalni, puieril, mergand prin parc, uitandu-te la frunze cum cad, gandindu-te la un nou inceput de an, Iadul. Si nu iti va placea sa traiesti printe demoni, va fii rau, un cosmar. Si vei incerca sa te trezesti, te vei ciupi sperand ca totul sa fie un vis, vei plange, vei tanji dupa trecut, gandindu-te ca a fost prea tarziu. Ma vei uri. Stiu. Uraste-ma, ca de iubit n-ai fost in stare.

Gara vietii mele.

"Gandeste limpede, gandeste-te ca daca relatia voastra a scartait atat de mult pana acum ..de ce nu te lasi dusa de val ? De ce nu incerci sa-mi dai o sansa ? Nu te gandi la tot ce v-a legat si poate va leaga pe voi 2, gandeste-te ca ar fii timpul sa treci mai departe..poate incercarile lui de a te face sa va impacati sunt din ambitie, din cauza ca te vede ca un trofeu, un premiu la care ii este greu sa renunte din cauza faptului ca ii este greu sa accepte faptul ca a pierdut, nu pt ca te iubeste.. e vorba de orgoliu, nu de dragoste. Meriti mai mult.. Nu spun ca eu sunt ala, alesul, your kind of love, dar macar as fii incercat tot posibilul ca tu sa ma vezi asa, as fi dat tot ce e mai bun din mine ca tu sa ma iubesti, din cauza ca am foarte multa dragoste de oferit..
In ceea ce ma priveste voi disparea din viata ta asa cum am aparut, random. Si ca sfat pe viitor, invata sa profiti de ocazii atunci cand ti se ofera, nu mai sta pe ganduri, nu-ti mai pune 1000 de intrebari , urmeaza-ti instinctul, anumite trenuri opresc o singura data in viata noastra, daca nu te-ai urcat la timp, adio .. Altul la fel nu mai vine, trenul meu pleaca din gara vietii tale, ramai cu bine ! "

cicatrici

"El loveşte, dar tot mai e loc de cicatrici în inima mea…
Nu ştiu ce sa mai spun acum, am devenit imuna la loviturile lui.. Nu mai simt nimic, am îngheţat, sau poate că doar am amorţit de la atâta durere.
Noi nu ştim să iubim, tu nu mă iubeşti pe mine şi nici eu pe tine, dar ţie-ţi place să spui că iubeşti pentru că asta te face mai uman, sau cel puţin aşa te minţi tu. Spui “Te iubesc” şi creşti singur în ochii tăi, ţi se pare că eşti mai bun, că eşti capabil să nutreşti sentimente nobile, probabil îţi spui cu mândrie că sufletul tău e un pământ fertil pe care Divinitatea sădeşte seminţe. Dar vezi tu, noi nu ştim să iubim. Cu toată iubirea ta eu ştiu că mâine o să pleci şi o să uiţi de mine sau poate că o să plec eu şi n-o să mai întorc niciodată; pentru că unele iubiri durează cât un orgasm ieftin, altele cât o ploaie de vară, iar cele mai fericite cât un anotimp… dar în cele din urmă toate se duc ca şi cum n-ar fi fost niciodată. 

Iubirea înseamnă slăbiciune, iubirea e totuna cu detaşarea de sine, când iubeşti eşti ca un fulg la cheremul vântului, purtat de adierea sa oriunde vrea el pe lumea asta. La fel de lipsit de voinţă sunt şi eu, m-am transformat într-o păpuşă în mâinile lui, iar el în copilul care nu constientieaza că uneori iubirea doare. Acum e copilul care nu ştie despre cuvinte ca ele sunt arme, aşa că le aruncă cu precizie în mine şi jubilează de fericire când vede că tăişul lor s-a înfipt adânc în carnea mea. Mi-a nimerit inima când mi-a spus "pe el il iubesti mai mult ca pe mine, proasto ce esti, esti o mare fraiera, nu iti pasa de mine " .  

Si uneori imi pare rau ca asta las sa se inteleaga, dar sunt responsabila doar de ceea ce spun nu si de ceea ce se interpreteaza .. Si daca el crede asta, inseamna ca tot timpul petrecut langa mine a fost exact ca unui trecator care are grija drumului pe care merge nu si a persoanelor din jurul sau .. Daca el crede asta, nu ma cunoaste deloc si nu se mai merita tot efortul de a mai lupta cu frica de singuratate .. 

Mi-a smuls inima din piept de atâtea ori pentru ca tot el să o coasă înapoi cu lacrimi in ochi, si am uitat ..si am trecut peste.

despre tine , la trecut

Nu stiu ce sa mai scriu despre tine, m-ai uimit complet .. si nu intr-un mod placut ..
Ai devenit exact contrariul asteptarilor mele .. rece, indiferent, figurant si ai acel aer de suprematie, nu te prinde genul asta.
Obisnuiai sa fii fratele ce imi reda starea de bine, prietenul care ma asculta oricand aveam nevoie, dascalul ce ma ajuta sa iau decizii atuci cand eram nehotarata , amantul din umbra cand ma facea bine cand relatia ma apasa ... Viata mea era mai buna cu tine. Ma intregeai cumva ..
Si acum ? Ai devenit un strain .. De ce am lasat sa se intample asta ? Nu am avut nici o putere asupra deciziilor tale, si tu probabil vei spune ca nu mai vorbim pentru ca e vina mea .. dar nu e asa.
Dar m-am obisnuit cu absenta ta. Desi inca am un gol in mine care imi ridica semne de intrebare ori de cate ori ma uit la vreo poza de a ta, te vad pe strada sau aud de tine ..
Imi pare rau ca s-a ajuns aici, si de ce imi pare cel mai rau e ca nu am nici macar o explicatie la asta ..
Imi lipsesti , mult. Tare mi-as dori sa stiu daca prin gandurile tale ravasite ma mai regasesc si eu uneori ..

Continua .. II

Sa imi strici fiecare zi chiar daca a fost greseala mea si acum imi doresc sa fie bine ..
Continua sa imi reprosezi cu fiecare ocazie ceea ce am facut, sa imi repeti ca e numai vina mea desi deja stiu asta, sa imi spui la fiecare sfarsit de zi ca " mi-ai stricat si ziua de azi " facandu-ma sa ma simt atat de "bine" .
Continua sa faci aluzii la tot ce a fost intre mine si el, sa aduci comparatii intre tine si el, desi esti constient ca nu va putea fii niciodata la  fel de bun ca tine..

Continua .. I

Striga in continuare cat te ţin plamanii ca femeile sunt proaste, materialiste şi usuratice. Daca asta te ajuta sa te impaci mai bine cu tine insuţi, anunta cu surle şi trambite ca vor doar bani, ca nu merita nimic si ca fac umbra pamantului degeaba. Daca asa ţi-e ţie mai usor sa te privesti in oglinda, repeta-ti in continuare ca femeile sunt un mare zero barat, bucati de carne care expira, ca ele nu fac nimic altceva decât sa incetineasca progresul omenirii. Incearca in continuare sa-ti ascunzi neputinta, goliciunea mentala si spirituala, dejectia morala sub remarci misogine, iar noi o sa te credem pe cuvant ca sub cuvintele tale se ascunde o minte sclipitoare, dar mai presus de toate un barbat aparte… un barbat adevărat. Bineinteles ca asta este absolut imposibil, asa ca nici nu vom lua in calcul varianta ca tu sa fii neputincios, insuficient, limitat, impotent chiar, cand femeile sunt toate la fel – ai anume inferioare tie ai intregului gen masculin. :)

asa

O sa te pierd si pe tine, cum i-am pierdut pe restul.
Iar eu o sa plec inainte sa ma alungi si tu, cum m-au alungat restul.
Si-o sa plang poate cum am plans si pentru restul.