despre tine , la trecut

Nu stiu ce sa mai scriu despre tine, m-ai uimit complet .. si nu intr-un mod placut ..
Ai devenit exact contrariul asteptarilor mele .. rece, indiferent, figurant si ai acel aer de suprematie, nu te prinde genul asta.
Obisnuiai sa fii fratele ce imi reda starea de bine, prietenul care ma asculta oricand aveam nevoie, dascalul ce ma ajuta sa iau decizii atuci cand eram nehotarata , amantul din umbra cand ma facea bine cand relatia ma apasa ... Viata mea era mai buna cu tine. Ma intregeai cumva ..
Si acum ? Ai devenit un strain .. De ce am lasat sa se intample asta ? Nu am avut nici o putere asupra deciziilor tale, si tu probabil vei spune ca nu mai vorbim pentru ca e vina mea .. dar nu e asa.
Dar m-am obisnuit cu absenta ta. Desi inca am un gol in mine care imi ridica semne de intrebare ori de cate ori ma uit la vreo poza de a ta, te vad pe strada sau aud de tine ..
Imi pare rau ca s-a ajuns aici, si de ce imi pare cel mai rau e ca nu am nici macar o explicatie la asta ..
Imi lipsesti , mult. Tare mi-as dori sa stiu daca prin gandurile tale ravasite ma mai regasesc si eu uneori ..